miercuri, 14 septembrie 2016

Casele viitorului de la Vama Buzăului, în prima staţiune eco-montană din ţară: locuinţele sunt îngropate parţial în pământ şi îşi produc singure energia

Imagini pentru case ecologice vama buzauluiValley 21 este un proiect futurist care presupune construirea a 68 de case într-un decor natural cum rar vezi în România, la poalele Munţilor Ciucaş. Locuinţele sunt parţial îngropate în pământ, au terase verzi, îşi produc singure energia necesară, iar apa vine direct din izvor. Un grup de investitori olandezi, alături de oameni de afaceri români investesc 15 milioane de euro în construcţia a 68 de case ecologice, dar totodată ultramoderne. Staţiunea Valley 21 este în Vama Buzăului şi va fi complet gata în 2020. Decorul este unul superb la poalele Munţilor Ciucaş. Ideea unei staţiuni montane ecologice este unică în România, dar extrem de apreciată în Occident. Unul dintre fondatorii proiectului, Gerard Doedee a ales să investească în Vama Buzăului după ce s-a îndrăgostit de Transilvania. „Am fost în România prima dată în 2008 la invitaţia unui prieten. Înainte să vin mă gândeam ce să caut eu aici, dar când am ajuns m-am îndrăgostit de Trasilvania. M-am dus acasă şi am început să caut pe internet informaţii despre România. Deja îmi încolţea în minte ideea de a investi aici. Atunci am luat legătura cu Mark un prieten olandez care este deja familiarizat cu România şi aşa am ajuns aici. Am ales Vama Buzăului pentru frumuseţea neatinsă a locurilor şi tradiţiilor care s-au păstrat de sute de ani. Locuinţele sunt prietenoase cu mediul, dar păstrăm confortul unei case premium“, a declarat Gerard Doedee, fondatorul proiectului Valley 21. Ideea de a face o staţiune într-o zonă superbă datează din 2010 şi este astăzi un parteneriat public-privat între investitorul olandez şi Primăria din Vama Buzăului. Investitorii au venit cu banii, iar Primăria a pus la dispoziţie terenul. Construcţia primei case, care este deja gata, a început numai după ce s-au îndeplinit toate condiţiile legate de mediu. Staţiunea Valley 21 este certificată de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. „Vama Buzăului este un coţ de rai, cu un peisaj minunat şi oameni minunaţi. Ne dorim să dezvoltăm turismul în zonă, dar fără să afectăm mediul mai ales că Vama Buzăului este o localitate cu poluare zero. Orice s-a făcut aici a fost cu acordul locuitorilor comunei. De aceea ne-am asigurat atunci când ne-am asocialt în acest proiect că totul este într-o perfectă integrare cu mediul şi am obţinut acordul oamenilor pentru investiţie“, a spus Tiberiu Chirilaş, primarul comunei Vama Buzăului.   Casele au un design inspirat din locuinţele tradiţionale din zonele de munte ale României şi au fost realizate de un tânăr arhitect italian care a colaborat cu o companie din Rotterdam. Cele 68 de case vor fi construite pe 68 de hectare de teren. Se încadrează perfect în peisaj şi sunt parţial îngropate în sol pentru a nu strica aspectul zonei. Au panouri fotovoltaice pentru energie electrică şi apă caldă, iar apa curentă vine direct din izvoarele din zonă. Terasele au acoperiş verde. În plus încălzirea se face cu şeminee de ultimă generaţie care consumă foarte puţină energie. Practic nu a fost nevoie nici de defrişări şi nici de săpături pentru utilităţi, lucrări care ar fi stricat aspectul zonei. „Am vrut că construim în aşa fel încât să profităm de peisajul superb, dar fără a altera în niciun fel aspectul zonei. Ne-am inspirat dintr-o casă ţărănească pe care am văzut-o la Muzeul Satului din Bucureşti, dar şi din design-ul stânelor din zonele de munte. Casele se încadrează perfect în teren, chiar sub nivelul solului, au acoperiş verde care vara ţine răcoare şi eliberează şi oxigen în atmosferă. Casele vor fi la distanţă unele de celelalte pentru a nu obtura priveliştea şi sunt poziţionate pentru a avea cât mai mult timp lumină naturală“, a declarat Luca Fornaroli, arhitectul Valley 21.  Pe lângă cele 68 de locuinţe staţiunea prevede şi complex pentru rezidenţi aşezat chiar la intrare. Aici vor fi servicii de pază, de întreţinere a locuinţelor, dar şi o cafenea şi un restaurant unde se vor servi produse tradiţionale ale zonei. În plus se vor amenaja şi mai multe piscine naturale care vor capta apă din râu care va fi filtrată, curăţată şi eliberată apoi din nou râu pentru a nu se face risipă. Locuinţele au între 92 şi 118 metri suprafaţă utilă. Toate au living, terasă, 2 sau 3 dormitoare şi două băi. Staţiunea va fi una de lux totuşi. Casele costă între 167.500 de euro şi 285.000 de euro. Ele vor fi vândute direct clienţilor, dar pot fi şi închiriate de turişti. Investiţia va fi finalizată la începutul anului 2020. 
Imagini pentru case ecologice vama buzauluiBugetul local al comunei Vama Buzăului va primi 10% din fiecare „casă verde“ ce va fi vîndută în Complexul Eco-Turistic Montan Valley 21. Prima casă eco ridicată în cadrul acestui proiect, în care comuna Vama Buzăului are ca partener un investitor olandez, a fost finalizată şi inaugurată la sfîrşitul săptămînii trecute. În cadrul acestui parteneriat, primăria Vama Buzăului pune la dispoziţia investitorului o suprafaţă de 68 de hectare pe care vor fi construite, pînă în 2020, cel puţin 68 de „case verzi“ ce vor fi scoase apoi la vînzare. Primarul Tiberiu Chirilaş spune că prin acest parteneriat, comunitatea locală va cîştiga 10% din fiecare spaţiu locativ vîndut, preţurile la care este evaluată o casă variind între 168.00 de euro şi 285.000 de euro.În această sumă este inclus şi dreptul de folosinţă al terenului din jur. Eco-Turistic Montan Valley 21 va funcţiona în regim condominiu şi va avea 68 de case individuale, plus un centru de facilităţi. Contractul de asociere între comuna Vama Buzăului şi investitorul olandez a fost semnat încă din anul 2010, iar pînă în 2013, partenerul privat a realizat studiile necesare şi Planul Urbanistic Zonal.
„Acest tip de parteneriat este unul foarte eficient pentru unitatea administrativ-teritorială, cu atît mai mult cu cît noi nu am înstrăinat dreptul de proprietate asupra terenului. Acest parteneriat public-privat este probabil unul dintre puţinele care funcţionează deocamdată şi poate fi o soluţie pe termen lung, pentru dezvoltarea locală. Nu este normal ca noi, ca administraţii locale, să ne plîngem mereu la Consiliul Judeţean pentru bani sau să mergem cu jalba în proţap la Guvern. Există, iată, şi alte soluţii pentru a atrage fonduri. Important este să fim corecţi să să ne onorăm obligaţiile asumate“, a declarat primarul comunei Vama Buzăului, Tiberiu Chirilaş. 

miercuri, 17 septembrie 2014

Scoțienii au știut să-și joace cartea! Secuii s-au lăsat prostiți de Budapesta!

 NU EXISTĂ NICIO ASEMĂNARE ÎNTRE  SCOȚIA ȘI „ȚINUTUL SECUIESC”

M-aș bucura ca scoțienii să voteze pentru independență și suveranitate națională. Au toate motivele să-și întemeieze un stat și e de mirare că nu au făcut-o până acum!
Mai sunt și alte popoare în Europa care au motive temeinice de a-și cere autonomia sau suveranitatea! Cum ar fi bascii și catalanii, de pildă. Apariția unor noi state naționale în Europa și în lume este dovada că procesul de globalizare, de mondializare, este o abatere de la cursul firesc al istoriei. Globalizarea este un proces creat artificial, în spatele unor uși închise, care contravine mersului firesc și natural al istoriei.
Pentru scoțieni este decisivă demonstrația faptului că sunt altceva, alt neam, altă nație decât irlandezii sau englezii, cu care împart insulele britanice. La fel, pentru catalani este esențial să dovedească că ei nu sunt spanioli sau galicieni ori basci sau portughezi, popoare cu care își împart teritoriul iberric.
În cazul „nostru”, al secuilor din România, decisivă este demonstrația că ei, secuii, sunt altceva decât maghiari, decât ungurii. Iată de ce:
Motivele pentru care poți fi luat în serios atunci când pretinzi autonomie, independență sau chiar suveranitate națională, sunt, în principiu, următoarele:
1. Identitate etnică distinctă, materializată printr- (1) o limbă proprie, deosebită nu numai de limba oficială din țara unde locuiesc cei în cauză, dar deosebită și de orice altă limbă vorbită ca limbă oficială, de stat, în vreo altă țară. Limba bască și limba catalană, ca și limba scoțiană, nu se vorbește niciuna ca limbă oficială a vreunui (alt) stat. Salvarea limbii și a culturii respective de la dispariție este unul din argumentele dobândirii autonomiei administrative, a suveranității de stat chiar.
Secuii, din păcate, NU au o limbă proprie. Sau cel puțin așa susțin ei înșiși, prin liderii lor, precum și oficialii maghiari. Anume că secuii vorbesc limba maghiară, iar limba maghiară este limba oficială, de stat, a Ungariei! Această situație garantează perpetuarea limbii maghiare, a culturii în limba maghiară!
2. Identitatea etnică distinctă se materializează și printr-(2) o conștiință etnică aparte, de sine stătătoare, manifestată ca atare de-a lungul anilor prin acte de cultură și civilizație. Scoțienii, ca și catalanii sau bascii, și-au afirmat necontenit identitatea distinctă față de popoarele din jur. Din acest punct de vedere secuii sunt din nou defavorizați de realitate. Deși în trecutul lor au existat nenumărate momente în care s-au distanțat de unguri, secuii au ezitat sau chiar au renunțat în ultimii ani să se afirme ca un neam distinct de maghiari! La ultimul recensămînt, secuii s-au înregistrat cu numai câteva mii, vreo 5000, de suflete. Iar la precedentul recensămînt, numai câteva sute de inși s-au declarat secui…
Știe toată lumea că secuii sunt mai mulți, circa o jumătate de milion, dar nu avem încotro și trebuie să respectăm voința lor de a nu se considera secui, ci maghiari! Au consimțit, sute de mii de secui, să se declare maghiari, ca să facă jocul poltic al UDMR și al Budapestei. Probabil că au avut ceva de câștigat din asta. Reversul declarațiilor false făcute la recensămînt este și acesta: dacă numai 5000 dintre secui se consideră secui, numărul lor este mult prea mic pentru a pretinde un tratament aparte față de celelalte minorități. Inclusiv un „ținut” propriu!
E bine ca secuii să știe, să afle ceea ce liderii lor le-au ascuns: Legislația Uniunii Europene face deosebire între două categorii de minoritari. (1) Cei mai mulți sunt minoritarii aparținând unei etnii care este populație majoritară în alt stat, de obicei vecin, cum ar fi românii din Ungaria sau din Bulgaria ori din Serbia. De bine-de rău, România are grijă de românii din alte țări, extranei. Românii, ca și grecii, turcii, italienii, francezii etc., sunt majoritari în țara lor, în „Țara mamă”, și sunt minoritari în alte țări.
(2) Alți minoritari nu au „țară mamă”, care să le poarte de grijă. Cazul cel mai cunosut, țiganii. Dar și cei pomeniți mai sus: bascii, scoțienii, catalanii nu au un stat propriu. Uniunea Europeană îi ia sub protecția ei numai pe minoritarii din a doua categorie și are programe de asistență extrem de generoase pentru acești minoritari!
Secuii în ce categorie se află?
De drept și de fapt, ar trebui să facă parte din a doua categorie de minoritari etnici și să beneficieze de marile avantaje ale acestui statut.
În măsura în care însă, fără nicio presiune din partea autorităților românești, secuii se declară maghiari, ei se înscriu în prima categorie, adică au dreptul numai la un sprijin de la Budapesta, nu și de la Bruxelles!…
Secuii au azi motive serioase să regrete că au făcut jocul UDMR-ului… S-au lipsit singuri de asistența Uniunii Europene. E lucru sigur că nimeni nu le-a explicat secuilor ce au de pierdut dacă se declară ceea ce nu sunt: unguri, maghiari!
Iată, țiganii din România și din toată Europa primesc subvenții serioase de la Uniunea Europeană, mult mai substanțiale și mai vizibile – în orice caz, decât ajutorul venit pentru secui de la Budapesta. Pompează Budapesta mulți bani pentru a ațâța dispute și dezordini etnice în România, dar acești bani nu ajung la secui, la secuiul de rând. Ci la cu totul alte persoane și structuri…
3. Identitate teritorială. Scoțienii ocupă dintotdeauna, de când se știu, adică de sute de ani, un anumit teritoriu, recunoscut al lor, care are ieșire la mare, la oceanul planetar. Nu depinde de bunăvoința nimanui ca să dezvolte căi de comunicație proprii și alternative cu toată lumea. Bascii și catalanii au și ei ieșire la mare, bascii au „graniță” și cu Franța și cu Spania, la fel cum Nepalul, de exemplu, are graniță și cu India și cu China.
„Ținutul secuiesc” se află exact în mijlocul „ținutului românesc”, nu are „graniță” decât cu teritoriul de viețuire românească. De aici statutul secuilor de enclavă, statut care nu are o reglemenatre juridică internațională deoarece în extrem de puține cazuri se înregistrează asemenea situație. Iar peste tot unde se întâlnește asemenea situație, populația respectivă nu a emis pretenții de autonomie teritorială. Secuii sunt primii, în istoria lumii, care alcătuiesc o enclavă și vor să se constituie într-un stat în mijlocul altui stat.
Cât de cât alta ar fi fost situația dacă teritoriul în care secuii trăiesc ca populație majoritară ar fi fost la marginea teritoriului românesc sau ar fi avut ieșire mare.
Între granițele României întreg teritoriul, metru cu metru, este ținut românesc! Aparține populației majoritare! Aceasta este o regulă valabilă în toate statele lumii! Iar minoritarii nu pot fi proprietari de terenuri decât ca persoane fizice, nu există drept colectiv de proprietate pentru minoritari ca minoritari! Ca comunitate de minoritari!
4. Tradiție istorică. Există în trecutul istoric suficient de multe momente în care secuii s-au manifestat de capul lor, fără să fie o anexă a maghiarimii. Au existat chiar momente sau perioade de confruntare și adversitate între maghiari și secui! Momentul cel mai dureros al istoriei ungurilor îl constituie înfrângerea de la Mohaci, urmată de dispariția ca stat a Ungariei pentru aproape 400 de ani! Istoricii maghiari uită să dea explicația acestui dezastru militar și politic: la lupta de la Mohaci nu au mai participat secuii, nelipsiți la celelate confruntări militare importante ale ungurilor! De ce au refuzat secuii să participe la un război care nu era al lor, ci al maghiarilor? Un motiv simplu: ca răspuns la bestialitatea cu care ungurii au înăbușit răscoala secuilor condusă de Gheorghe Doja…
Despre faptul că secuii și maghiarii nu ar fi totuși popoare deosebite a început să se vorbească abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu declanșarea programelor guvernamentale de maghiarizare a minorităților din „Ungaria Mare”! Până la Primul Război Mondial, statisticile făcute la Budapesta îi înregistrau pe secui separat de maghiari! Se știa de toată lumea că secuii sunt alt neam decât ungurii. Secuii vorbesc, e drept, limba maghiară, dar în rest sunt deosebiți de maghiari, ba chiar se detestă reciproc cu înveșunare.
Îndeosebi după Trianon, propaganda iredentistă maghiară a încercat să-și facă din secui aliați ai proiectelor lor nesăbuite. I-au declarat maghiari, iar autortitățile românești, în tradiția indolenței noastre, i-au lăsat pe secui singuri împotriva tăvălugului maghiarizator! S-a priceput propaganda budapestană să deterioreze relațiile istorice dintre români și secui, relații de bună și normală conviețuire. Au conceput maghiarii veritabile strategii și programe prin care să-i întărâte pe secui împotriva românilor, să provoace confruntări violente, băgându-i pe secui în față, la sacrificiu! Așa s-au produs crimele și ororile împotriva românilor din Transilvania în anii de după Diktatul de la Viena, în decembrie 1989 sau martie 1990. Iar în zilele noastre aceiași strategi budapestani, recte udemeriști, îi pregătesc în ascuns pe tinerii secui pentru alte confruntări cu românii!
(Și tot așa, sub umbrela nepăsării noastre… Dar asta este altă poveste!)
Cu totul alta este situația scoțienilor și a bascilor ori catalanilor! Între ei și populația majoritară de care vor să se despartă nici pe departe nu există ura și dușmănia în al cărei spirit sunt educați azi tinerii secui! Prin apariția unui stat Scoția, pe teritoriul Marii Britanii, Anglia nu acordă / recunoaște statut de autonomie sau suveranitate unei entități care este dispusă să colaboreze orbește cu un stat vădit și fățiș dușman tradițional al intereselor britanice, așa cum este Ungaria în raport cu România! Dacă ar fi să acordăm autonomie administrativă secuilor în așa zisul „Teritoriu Secuiesc”, asta ar însemna să admitem în fapt înființarea unui stat ungar pe teritoriul românesc, în inima României! Lipsa de loialitate față de România a liderilor secui, transmisă atât de bine în rândul multor secui de rând, nu o întâlnim nici la minoritatea suedeză din Finlanda, nici în Tirol, nici la scoțieni sau la catalani ori basci! La niciuna dintre comunitățile etnice europene care aspiră la autonomie sau suveranitate chiar!
În termeni europeni, ca să se ia în discuție doleanțele secuilor care cer autonomie teritorială pe teritoriul României, va fi nevoie să constatăm că există dovezi nenumărate și trainice, aduse pe parcursul mai multor generații, dovezi de loialitate și de bună vecinătate, de conviețuire armonioasă a secuilor cu românii, dar și a statului maghiar, ungar, care se consideră stat mamă al secuilor! Asemenea dovezi nu s-au produs încă! Va trebui să le așteptăm!
Dacă, din clipa de față, secuii și-ar propune să adopte, ca minoritate etnică, un comportament european, normal, față de populația majoritară românească, s-ar cuveni ca acest comportament să se facă vădit de-a lungul a zeci de ani, a câteva generații! Abia după aceea, adică peste 50-60 de ani, s-ar putea pune problema ca românii să accepte drepturi speciale pentru secui! Căci, nota bene!, să nu-și facă nimeni iluzii că românii ar putea fi constrânși în vreun fel să accepte un „Ținut Secuiesc”! Atâta vreme cât secuii, aflați la ordinul Budapestei, întârzie să se poarte ca o minoritate loială statului gazdă, e pierdere de timp să-și facă vreo iluzie ori să acționeze în acest scop!
În concluzie: din moment ce secuii se declară maghiari, ei nu mai au nicio șansă de a obține un statut special pe teritoriul României!
În România mai trăiesc însă și maghiari maghiari! Aceștia nu ocupă un teritoriu compact, unde să fie majoritari, drept care nu se pune nicicum problema să capete un statut special, deosebit de al celorlalți minoritari. Ba dimpotrivă, anumite elemente ne-ar permite, ba chiar ne-ar impune să-i discriminăm negativ pe maghiarii din Transilvania. Am în vedere, printre altele, faptul că o bună parte dintre acești maghiari au fost colonizați în Transilvania după 1867, în cadrul unui program de falsificare a istoriei, care urmărea să modifice datele demografice ale Transilvaniei, unde procentul maghiarilor era sub 25%, compromițând, anulând în final, la Trianon, pretențiile de hegemonie maghiară în Ardeal! De acești maghiari ne vom ocupa cât de curând. Promitem!
Ion Coja

Post scriptum: Declarațiile așa zisului politolog și expert George Friedman nu trebuie să ne scandalizeze. Omul nu a făcut decât să ne dovedească cât e de impostor în pretențiile sale de comentator politic, analist etc. Habar nu are de istorie, de principiile de drept internațional! O nulitate care se devoalează ca atare în văzul tuturor! Gunoi intelectual! 

16 septembrie 2014

sâmbătă, 13 septembrie 2014

Prezentarea localitatii

Suprafata: 15663 ha
Intravilan: 855 ha
Extravilan: 14808 ha
Populatie: 3377
Gospodarii: 1012
Nr. locuinte: 1073
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 3
Numele localitatilor aflate in administratie: Vama Buzăului, Buzăiel, Acriş, Dălghiu
Asezarea geografica:
Comuna este străbătută drumului judeţean DJ103A
In nord este mărginită de - Depresiunea Întorsura Buzăului- Oraşul Întorsura Buzăului
În est se sprijină pe - Munţii Siriului-Tătarul Mare (1860 m) - Tătarul Mic (1415 m)
În sud - vest este străjuită de lanţul montan format de Masivul Ciucaş
Activitati specifice zonei:
În Vama Buzăului se practică: activităţi forestiere, creşterea animalelor, agroturismul şi ecoturismul.
Activitati economice principale:
Creşterea animalelor domestice:bovine, ovine, procine şi cabaline
Agroturism
Obiective turistice:
Vama Buzăului dată fiind statutul oficial de vamă între Transilvania şi Ţara Românească, obişnuia să ofere locuri pentru înnoptare, masă şi alte servicii contra cost. La început această cazare a avut rol de odihnă în timpul lungilor călătorii. Destinaţiile de cazare erau în hanuri sau în gospodariile cu mai multe camere. Cu timpul cazarea în gospodariile ţărăneşti a luat amploare şi s-a ajuns ca în zilele noastre să servească şi pentru petrecerea timpului liber. O mare parte din oamenii de la oraş petrec concediile în mediul rural, apelând le pensiunile agroturistice
Faptul că localitatea este situată la poalele Munţilor Ciucaş,(cu renumitele Tigăi şi mulţi sfinxi), că drumul de acces este în stare bună şi că pe această zonă nu este un trafic rutier intens (localitatea nefiind situată pe un drum naţional s-au eupopean), găsim confirmarea că putem da toată atenţia acestei zone pentru dezvoltarea unui turism viabil, prosper şi de lungă durată. 
Biserica ortodoxă Vama Buzăului
Ruinele Fostei Capele Catolice
Tabăra de sculptură din lemn
Urlătoarea
Facilitati oferite investitorilor:
Terenuri
Zonă ecologică
Resurse de apa 
Resurse umane
Proiecte de investitii:
Alimentare cu apă
Canalizare
Salubritate
Agroturism
Modernizare drumuri
Modernizare şi extindere reţele de iluminat public
Amenajări spaţii verzi parc şi locuri de joacă pentru copii
Construcţie sală de sport
Reabilitarea Dispensarului Veterinar
Înfiinţare Cămin Cultural, localitatea Buzăiel